Sophia este un mister încă în evoluţie. Ea este un mare
secret, poate un secret deschis, dar, în acelaşi timp, unul atât de profund,
încât el ajunge până la însăşi substanţa lumii şi atât de apropiat de
umanitatea noastră esenţială, cine suntem noi, încât nu o putem vedea. Începând
în Dumnezeu dinaintea Creaţiei, ea s-a desfăşurat de-a lungul creaţiei, iar
acum participă la salvarea creaţiei. Venind de la Tatăl, ea este prezentă şi
activă nu doar în naşterea, moartea şi învierea Fiului Domnului, ci şi în coborârea
şi diseminarea Sfântului Spirit. Astfel, ea conţine înăuntrul fiinţei sale
fiecare aspect al evoluţiei umane, cosmice şi – dacă putem spune aşa – chiar şi
divine. Ea este, pentru a aminti câteva dintre titlurile ei, Mama lui Dumnezeu,
Mama Omenirii, Sufletul lumii, Sfântul Spirit şi Zeiţa Natura. Ea este, de
asemenea, sufletul uman. Nu-i de mirare că e greu s-o înţelegi.
Noi am înţeles prin tradiţii teologice şi mistice, precum şi
de la învăţători contemporani ca Rudolf Steiner, o parte din însemnătatea lui
Christos pentru umanitate, divinitate şi cosmos. Dar revelaţia completă a
misteriului Sophiei, după Steiner, va avea loc doar în viitor, în următoarea
epocă culturală (a şasea sau aşa-numita epocă slavă).
Astăzi, Sophia este un semn al timpurilor; simţim venirea ei
sub multe forme şi intuiţii diferite. Dar să spunem cu oarecare precizie cine
este ea – în amploarea, mărinimia, înălţimea şi profunzimea ei deplină – ne
depăşeşte. Ea este cu adevărat o fiinţă spirituală, care trebuie înţeleasă
şi întâlnită spiritual. „Adevărata înţelegere şi pătrundere în misteriul
Sophiei”, după Sergej Prokofieff, „este ceva chiar mai străin epocii noastre
materialiste decât misteriul lui Christos”.
Isis Maria Sophia de Rudolf Steiner
Mesaje care se potrivesc timpurilor de acum!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu