Energia peştelui, Vocea Sufletului tău, născut în
heleşteu, de cultură – sau, din vechea natură, pe calea luminii în curbură, nu
se vede, nu se-aude, doar un plescăit pe frunte, amar cu zile multe, dus de
valul monoton, mai bine erai un bizon, de vânătoare precară, şi vânat de mama
ţară ...
Stai cuminte-n heleşteu, eşti vânat oricând de leu, leu
de mare din ocean, sau balena dulce fată, lângă tine de înoată, te cuprinde cu
a sa coadă, de femeie înaltă, te izbeşte de îndată, feministă elitistă, în
salturi ni se arată, mişcând valul prinde malul, cu nisip se umple dealul, deal
alunecos, de apă mişcătoare, prinde-te în val de mare, o mare binecuvântare,
într-o sită e-o salvare ,,,să te ţii pe val în mare""...
Peştele de apă dulce, dintr-o baltă te surprinde,
liniştită sau prea creaţă, valuri crunte se înalţă, să te scape de-un pescar,
pe undiţă în ac bizar, tu să ieşi de-acest calvar, din lunetă aruncată, din
copcă la suprafaţă, vântul iarna te îngheaţă, ducând dorul de trestioară, saltă
coada să te ceară, un pelican şi o cioară, un pescăruş pe delfinar, joacă jocul
său bizar, un alunecos pe apă, stă la pândă să te soarbă, din privirea lui
neghioabă, de prădător cu salbă, de prieten bun, pun-te-n jar la foc de scrum,
o scrumbie afumată, pe farfurie lăsată, şi de noi servită, cu multă pită, un
brutar de elită, asta-i soarta ta pârlită, vocea strigă de sub plită ,, eşti
mulţumit de gustul meu, că v-am hrănit destul de greu ,, ...
Vântul iarna te îngheaţă, o umbră măreaţă, te cuprinde
într-o ceaţă, acoperindu-ţi sufletul sub gheaţă, ducând doru la trestioară,
când saltă coada să ceară, o umbră prin vară, vara călduroasă, multă şi
sfioasă, vară în călduri, nu te mai înduri, să ne dai un suflu rece, apă duş de
trecere, de la Dunăre la Olt, plimbă apa un despot, vaporos şi tare gros,
şi deloc milos, viitură anunţată, în ploaie de vară caldă, dezleagă nor în
baltă, la un peşte ameţit, într-o cursă e peţit, de năvoade mari şi late,
parca-i fi pe bulevarde, de ape înteţite, cu minţile învârtite, ne-am trezit şi
duşi de val, într-o barcă de calcan, plină de vârlan, alunecos de scos,
petrecând la soare, o mică distanţare, de marea furioasă, ce l-a scos din casă,
casă umedă şi joasă, acum stau pe terasă, la o masă arătoasă, cu mere verzi de
acasă, strugurată românească, o garnitură la peşte, de vrei-acum, serveşte ...
Suflet vocea din poveste
Suzi Mirea
File de Poveste
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu