Luna Stelelor Albastre, păsări călătoare peste timp, peste munţii cei cărunţi, lăsând perdeaua nopţii acoperitoare, scânteind lumini fierbinţi – peste pomii înverziţi...
Clar de lună, peste-a ta figură, peisaj sub clar de lună, oglindindu-te-n fântână, de coşar al nopţii, plimbător prin cursa vieţii, versurile dimineţii înălţându-se spre cer, floare plină de mister, suflet călător neîngrădit picurând cu praf de stele peste globul violet, apa vieţii curgătoare, timp nemăsurat de vreme sau, din timpul ancestral – versiunea nopţii bizare în globul de lumină împlementat în polii fiecărui substrat ...
Paşaport liber de zborCu Luna în pridvorLa conac şi în coteţPe un căine prea răzleţLăudându-se la lunăCu lătratul el răsunăPeste noi cu vestea bună.Că luna-i fi acoperităDe un lanţ muntosŞi prea primejdiosCe-i fusese smulsăOchii şi privireaCuminţindu-se ca lumea...Amuţindu-i limbaClipitor la cer degeabaFără glas rămaseOchii se-nălţaseLa muntele vânjosSă coboare mai în josO vedetă de frumos...Porţelan de lună plinăO fereastră de luminăBucurie anevoioasăIeşi puţin pe terasă!După culmile de munţiO figură din părinţiFigurină de cearăPăsări să îţi ceară;Razele-i fierbinţi ...Acoperind-o pe valeIntr-o negură de straieNeagră ... vineţiePe la colţuri aurie ...Răsărită iar din nouDupă colţ ca un erouLuna cea voioasăŞi puţin plângăcioasă,Printre stele anevoioasăScânteind ţigla pe casăO lumină plimbăreaţăPrin ferestră, şi în ceaţăNu-şi arată, draga faţă ...Şi la foc de steleTrecând pe lângă eleIar alunecasePrin noile caseLuminile joaseJucăuşe axe ...Dar dulăul căine ...O-ntrebare-şi pune –De ce nu mai vine?Zâna albă să valsezePe unicatele berze!Ce dansează ea semeaţăDupă nor- e-o certăreaţăCu venin ea se ascundeDe noi şi de ziua, unde ...Fără car şi fără boiTrasă-n sus de noriGravitaţie fără rostSă mă uit cam prost!Cum dispare şi apareCu fiori şi multă sarePresărate cu luminăCâine ameţit de lună.Alergând pe la piscinăPoate, poate, va veni.Fată albă din vitrină ... ?După somn, vei reveni?!
Întâlnire cea de basm ...O madonă ferecatăÎntr-un cerc aruncatăŞi cu mult entuziasm ...Pe o mare, într-un oceanSau pe câmp, pe un coceanStai acolo cu mult calmLuminând cu-al tău elan...Cununie-n vers, pâsalmPoartă-o rimă înţeleaptăCu un dor nebun şi calmScris-am notele din plan ...Lună, faţă dezbrăcatăFată mare aruncatăGlob lumină adevăratăPe scara mea terestrăUnde luminezi cu focFaţa blândă-a unui bloc.Sau câmpul plin de steleAlunecând în braţele meleAle micului impulsDe vraja mării adusO inimă activatăDe lumină privegheată.Luminând noaptea stelarăBecuri mari la inimioarăÎn culise şi-n afarăPloaia stelelor de seară.Amor curat de varăCând cerul ţi-e seninÎntortocheat în vinAmeţindu-ne uşorÎn polarul stelelorLa lumina viselor ...A mândrelor de searăŞi-a dimineţilor bizareTrezindu-te din visareDescâlcind o adunareDe călătorii astrale.Arucându-ţi o privireMulte alinieri divine ...
Expoziţii ... devieriLa subiecte vernisajeCu multele ei pasajeÎn culori şi peisaje ...Cum muntele versantFuse mult mai educatO ascunse pe lunăUn minut de vreme bunăUrcându-mă uşor pe visEu numindu-mă şi LisDe curând mi-a permisSă mă văd în paradisLoc curat de neatinsPe frecvenţele din visRai floral deschis ...
De nimeni perturbateDimensiuni avansateÎn oceanul vieţii plateCurcubee plăţi cu rostCu eterna lună-n postLuminând vernisajulCutume deflorantePeisaje minunateAdulmecând decorul ...
Trandafirul creţosŞi foarte inimosSe aplecă o clipăTrimiţând un valDe aer, curat avalParfumând o divă ...Diva luminatorieTablou de fiinţă viePlimbându-se pe cerÎn al său misterDe călător sever ...Amica figurinăDe noua lună, plinăAvântându-se-mpreunăDe două ori pe lunăSau chiar în trei OrfeiMistica Lună, de o vrei!
Suzi MireaFile de Poveste
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu